PS Justinian Chira: Adormirea Maicii Domnului

Dacă viaţa Maicii Domnului a fost sfântă, moartea ei a fost dumnezeiască. Moartea Maicii Domnului n-a fost moarte, ci o adormire lină.

Ceea ce a născut pe „Domnul vieţii” n-a fost cutremurată de umbrele morţii, pentru că, dincolo de acestea, vedea cum Hristos, Fiul ei, o aştepta plin de lumină şi bucurie, spre a o aşeza la dreapta Sa, după cuvântul psalmistului, ce zice: „Stătut-a Împărateasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină prea aurită şi înfrumuseţată” (Ps. 44: 11).

Într-un amurg, Arhanghelul Gavriil din nou este trimis către „Cea plină de dar”, ca să-i aducă veste îmbucurătoare că peste trei zile va fi chemată la Fiul ei. Inima de mamă tresări de bucurie la această veste.

Rugăciune a Părintelui Sofian Boghiu către Maica Domnului

Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, care ai adus pe pământ Lumina întregii zidiri, luminează întunericul minții și al inimilor noastre, ca să ne cunoaștem păcatele, să ne căim pentru ele și să nu le mai săvârșim.

Maica Domnului – simbolul Bisericii, tu, care ai născut cu trup pe Împăratul păcii, sădește în noi pacea Fiului tău și gonește din sufletele noastre viforul patimilor.

Tu, care ești izvor nesecat de vindecări, tămăduiește neputințele noastre și ne alină durerile, că toate le poți câte le voiești, ca o Maică a Celui Atotputernic. Amin.

Rugăciunea Sfântului Grigorie Palama către Maica Domnului

Fecioară, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, ceea ce ai născut pe Dumnezeu Cuvântul cu trup; ştiu, cu adevărat ştiu, că nu se cuvine, nici se cade ca eu, cel atâta de desfrânat, cu ochi spurcaţi să văd icoana ta, a celei preacurate, a celei pururea Fecioare, a celei ce ai şi trupul şi sufletul curat şi nespurcat, şi să o sărut cu buze necurate şi întinate, sau să mă rog. Căci cu dreptate este ca de mine, cel desfrânat, să se îngreţoşeze şi să mă urască curăţia ta. Dar fiindcă Dumnezeu, pe care L-ai născut, S-a făcut om, ca să cheme pe cei păcătoşi la pocăinţă, pentru aceasta am îndrăznit şi eu, să mă apropii de tine cu lacrimi rugându-mă.

Primeşte această mărturisire, a greşelilor mele cele multe şi grele şi o du Unuia Născut Fiului tău şi Dumnezeu, rugându-te Lui ca să fie milostiv ticălosului şi tăvălitului meu suflet. Că de mulţimea fărădelegilor mele sunt oprit a căuta spre Dânsul şi a cere iertare. Pentru aceasta, pe tine te pun înainte solitoare şi mijlocitoare. Că multe şi mari daruri dobândind eu de la Ziditorul meu Dumnezeu, şi uitându-le pe toate, şi nemulţumitor arătându-mă, ticălosul, cu necuviinţă m-am alăturat cu dobitoacele fără de minte, şi m-am asemănat lor; fiind sărac de fapte bune, bogat de patimi, şi plin de ruşine, lipsit de dumnezeiască îndrăzneală, osândit de Dumnezeu, făcându-mă de plângere arhanghelilor, de râs dracilor, şi de urâciune oamenilor, mustrat de conştiinţă, ruşinat de lucrurile mele cele rele şi mai înainte de moarte fiind mort, şi mai înainte de judecată de sine-mi osândit, şi mai înainte de munca cea fără de sfârşit de deznădăjduire muncit. Pentru aceea dar, numai la a ta sprijinire alerg, Stăpână, Născătoare de Dumnezeu, cel ce sunt dator cu nenumăraţi talanţi; cel ce întru dezmierdări cu desfrânatele am cheltuit avuţia cea părintească; cel ce am curvit mai mult decât desfrânata; cel ce am făcut fărădelege mai mult decât Manase; cela ce m-am făcut nemilostiv mai mult decât bogatul; cela ce sunt slugă lacomă, vas al gândurilor celor rele, vistierie a cuvintelor celor urâte şi spurcate, străin de toată fapta cea bună. Miluieşte-mă pe mine cel smerit; milostiveşte-te spre mine cel neputincios.

Teodora Păunescu Tucă: O, Măicuță sfântă

Katharsis: O, Măicuță Sfântă (Fiii lacrimilor tale)

Sfântul Ioan Maximovici: Cinstirea Maicii Domnului în tradiția ortodoxă

Biserica Ortodoxă învață despre Maica Domnului doar ceea ce Sfânta Tradiție și Sfânta Scriptură au spus despre ea și în fiecare zi o slăvește în lăcașele sale, cerându-i ajutorul și ocrotirea. Cunoscând că ei îi sunt bineplăcute numai acele laude care sunt pe potriva slavei sale, Sfinții Părinți și melozii le-au cerut adesea, ei și Fiului ei, să le arate în ce chip să o cânte. „Întărește-mi mintea, Hristoase Dumnezeule, ca să cânt cu îndrăzneală lauda Preacuratei Maicii Tale” (Icosul Adormirii). „Biserica învață că Hristos a fost cu adevărat născutdin Pururea Fecioara Maria” (Sfântul Epifanie, Adevărul despre credință). „De nevoie este ca și noi să mărturisim pe Preasfânta și Pururea Feciara Maria că este cu adevărat Născătoare de Dumnezeu. Căci cei ce se leapădă cum că Preasfânta Fecioară nu este Născătoare de Dumnezeu cu adevărat nu mai sunt credincioși, ci ucenici ai fariseilor și saducheilor” (Sfântul Efrem Sirul, Către Ioan Monahul).

Sfântul Ioan Maximovici: Cinstirea Maicii Domnului în tradiția ortodoxă. 6) Râvna fără cunoștință

Stricarea de către latini, prin nou închipuita dogmă a  „Imaculatei Concepţii” a adevăratei cinstiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi Pururea Fecioarei Maria

Când aceia care au încercat să prihănească viaţa neprihănită a Preacuratei Fecioare au fost făcuţi de ocară, în acelaşi chip cu aceia care îi tăgăduiseră pururea-fecioria, cu aceia care îi lepădaseră cinstea ei de Maică a lui Dumnezeu şi cu aceia care  i-au defăimat  icoanele, atunci când slava  Maicii lui Dumnezeu lumina întreaga făptură, a apărut o învăţătură care părea că o proslăveşte pe Pururea Fecioara Măria, dar care cu adevărat îi tăgăduia toate virtuţile.

Această învăţătură, numită a Imaculatei Concepţii a Fecioarei Maria, a fost primită de către următorii tronului papal al Romei. În ea, se spune că „Preabinecuvântata Fecioară Maria, din chiar primul moment al conceperii sale, printr-o graţie specială a Atotputernicului Dumnezeu şi printr-un privilegiu special pentru viitoarele merite ale lui Iisus Cristos, Salvatorul neamului omenesc, a fost păstrată scutită de toată necurăţia păcatului originar” (Bula Papală a Papei Pius al IX-lea, referitoare la noua dogmă). Cu alte cuvinte, Maica Domnului a fost ferită de păcatul strămoşesc, de la chiar zămislirea sa, prin harul lui Dumnezeu, ajungând, astfel, într-o stare în care îi era cu neputinţă de a mai avea păcate personale.